Câte Zile Trebuie să Muncești pentru Viața de Zi cu Zi? Puterea de Cumpărare în România 2026

Un produs care costă 500 de lei nu are aceeași greutate în bugetul tuturor. Pentru un angajat cu salariul mediu, suma reprezintă mai puțin de două zile de muncă. Pentru cineva plătit cu salariul minim, același produs ajunge să coste peste patru zile de muncă.

Prețul de la raft nu se schimbă, dar efortul necesar pentru a-l plăti este foarte diferit. Tocmai de aceea, simpla comparație a prețurilor nu ne spune cât de accesibilă este viața de zi cu zi.

În această analiză transformăm costurile obișnuite în zile și ore de muncă. Calculăm cât trebuie să lucreze un român pentru mâncare, chirie, facturi, transport și alte cheltuieli care apar într-o lună normală.

Ne uităm și la costul unui trai decent, nu doar la suma minimă necesară pentru supraviețuire. Rezultatele arată că salariul mediu național poate face situația să pară mai bună decât este pentru o mare parte dintre angajați.

Cum am făcut calculele

Analiza folosește datele disponibile la 15 iunie 2026.

În aprilie 2026, salariul mediu net din România a fost de 5.843 lei, iar salariul mediu brut a ajuns la 9.740 lei. Pentru calculele din acest articol folosim venitul net, deoarece aceasta este suma din care oamenii își plătesc chiria, facturile și cumpărăturile. ⁽¹⁾

Salariul minim brut a rămas la 4.050 lei până la 30 iunie 2026. Pentru un angajat fără situații fiscale speciale, acest nivel înseamnă un venit net estimat la aproximativ 2.574 lei. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut urmează să crească la 4.325 lei, așa că această parte va trebui actualizată dacă analiza este refăcută mai târziu. ⁽²⁾

Pentru a păstra comparațiile ușor de urmărit, am folosit o lună standard de 21 de zile lucrătoare și o zi de lucru de 8 ore.

Formula este simplă:

Numărul de zile de muncă = costul produsului sau serviciului / venitul net pentru o zi de muncă

De exemplu, o cheltuială de 500 de lei reprezintă aproximativ 1,8 zile de muncă la salariul mediu. La salariul minim, aceeași sumă înseamnă puțin peste 4 zile.

Aceste rezultate nu înseamnă că angajatul este plătit separat pentru fiecare zi. Ele arată ce parte din venitul lunar corespunde costului respectiv.

Trebuie ținut cont și de faptul că salariul mediu nu este venitul pe care îl primește majoritatea angajaților. Media este ridicată de salariile mari din anumite industrii și orașe. Din acest motiv, toate comparațiile importante sunt făcute atât pentru salariul mediu, cât și pentru salariul minim.

Cât trebuie să muncești pentru un trai decent

Una dintre cele mai utile referințe pentru costul vieții este coșul minim de consum pentru un trai decent. Acesta este calculat de Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România.

Coșul nu include doar alimentele și facturile fără de care nu putem trăi. El încearcă să estimeze de câți bani are nevoie o gospodărie pentru o viață normală, în care oamenii își pot cumpăra haine, pot avea grijă de sănătate și pot participa la activități sociale.

În calcul intră și educația, transportul, comunicațiile, recreerea și o sumă pentru economii sau cheltuieli neprevăzute. Nu vorbim despre lux, ci despre un nivel de trai în care fiecare problemă minoră nu se transformă imediat într-o criză financiară.

În septembrie 2025, coșul lunar ajunsese la următoarele valori: ⁽³⁾

În cazul gospodăriilor formate din mai multe persoane, numărul de zile este raportat la un singur salariu. Scopul este să vedem cât de mare este costul total al familiei, nu să presupunem că toate gospodăriile trăiesc dintr-un singur venit.

Pentru un adult singur care câștigă salariul mediu, coșul de 4.322 lei consumă aproape 74% din venitul lunar. După acoperirea tuturor cheltuielilor incluse în coș, ar rămâne aproximativ 1.521 lei.

Pentru un adult plătit cu salariul minim, situația este complet diferită. Coșul reprezintă aproape 168% din venitul său, iar diferența care nu poate fi acoperită ajunge la aproximativ 1.748 lei.

Cele 35,3 zile din tabel nu înseamnă că luna are mai multe zile lucrătoare. Ele arată că salariul primit pentru cele 21 de zile de muncă nu este suficient, iar persoana ar mai avea nevoie de echivalentul a încă 14 zile de venit.

Aici se vede limita recomandărilor generale despre economisire. Atunci când venitul este mai mic decât costul unui trai decent, problema nu poate fi rezolvată doar prin renunțarea la o cafea sau la câteva cumpărături neimportante.

Pe ce se duc banii unui adult

Suma de 4.322 lei poate părea mare până când vedem cum este împărțită. Cea mai mare parte este legată de locuință, iar alimentele ocupă și ele un loc important.

Coșul include însă și cheltuieli care nu apar în fiecare lună, precum hainele, mobila sau o vacanță. Costul lor anual este împărțit pe luni, pentru a arăta cât ar trebui pus deoparte în mod constant.

Valorile sunt rotunjite, motiv pentru care suma categoriilor poate diferi cu un leu de totalul coșului. ⁽³⁾

Pentru un angajat cu salariul minim, numai alimentele din acest coș înseamnă aproape o treime din venitul lunar. Componenta asociată locuinței consumă echivalentul a peste 12 zile de muncă.

La acestea se adaugă facturile, produsele de igienă, transportul, sănătatea și celelalte cheltuieli. Venitul este deja depășit înainte ca persoana să ajungă la fondul de economii de 393 lei.

Economisirea este deseori prezentată ca o simplă problemă de disciplină. Datele arată însă că, pentru veniturile mici, lipsa economiilor poate fi în primul rând o problemă de matematică.

Dacă banii nu ajung pentru toate nevoile lunare, fondul de urgență este primul care dispare. Iar fără această rezervă, orice problemă trebuie plătită din salariul următor sau prin reducerea altor cheltuieli importante.

Două salarii sunt suficiente pentru o familie?

Pentru o familie formată din doi adulți și doi copii, coșul lunar pentru un trai decent a ajuns la 11.370 lei.

Două salarii medii nete, la nivelul din aprilie 2026, însumează 11.686 lei. După acoperirea coșului ar mai rămâne doar 316 lei, ceea ce înseamnă că aproximativ 97,3% din veniturile familiei sunt deja repartizate.

Diferența este atât de mică încât o singură reparație, o consultație medicală sau o factură mai mare o poate elimina. Familia câștigă două salarii medii, dar nu are neapărat și o marjă confortabilă de siguranță.

Pentru doi adulți plătiți cu salariul minim, calculele sunt și mai dificile. Cele două venituri nete însumează aproximativ 5.148 lei, iar diferența față de coșul familiei ajunge la 6.222 lei.

Un asemenea deficit nu poate fi acoperit prin mici schimbări în buget. Familia trebuie să renunțe la categorii întregi, să beneficieze de ajutor din alte surse sau să aibă unele costuri mult mai mici decât cele folosite în calcul.

De exemplu, o familie care locuiește într-o casă fără chirie sau rată poate avea o situație mai bună. În schimb, o familie care plătește chirie într-un oraș mare poate ajunge la un cost lunar chiar mai ridicat.

Costul unui trai decent a crescut cu 68% din 2018

Coșul pentru o familie cu doi adulți și doi copii a crescut puternic în ultimii ani. În 2018, valoarea sa era de 6.762 lei. În 2025, aceeași familie avea nevoie de 11.370 lei. ^{(3, 4)}

În șapte ani, creșterea totală a fost de aproximativ 68,1%. Cele mai mari salturi au venit în 2022 și 2023, când costul coșului a urcat cu aproape 20%, respectiv cu peste 15%.

Creșterile au încetinit după acea perioadă, dar nu s-au oprit. Numai între 2024 și 2025, familia a avut nevoie de încă 920 de lei în fiecare lună pentru același nivel de trai.

Din această diferență, 181 de lei au venit din creșterea costurilor alimentare. Componenta asociată locuinței a adăugat 171 de lei, iar facturile și cheltuielile curente ale casei au adăugat încă 170 de lei. ⁽³⁾

Aceste trei categorii explică mai mult de jumătate din creșterea anuală. Sunt și cheltuieli care nu pot fi eliminate ușor dintr-un buget.

O familie poate cumpăra mai rar haine sau poate reduce activitățile de recreere. Nu poate renunța însă la mâncare, locuință, electricitate sau apă.

Au ținut salariile pasul cu acest coș?

Pentru o comparație mai corectă, putem pune coșul familiei lângă două salarii medii nete din luna septembrie a fiecărui an. Am ales luna septembrie deoarece aceasta este și perioada în care se actualizează valoarea coșului.

Salariul mediu net a fost de 4.003 lei în septembrie 2022, 4.593 lei în septembrie 2023, 5.228 lei în septembrie 2024 și 5.443 lei în septembrie 2025. ⁽⁵⁾

În trei dintre cei patru ani analizați, nici două salarii medii nete nu au acoperit complet coșul pentru un trai decent. Singura excepție a fost 2024, când familiei i-ar fi rămas doar 6 lei.

Rezultatul nu înseamnă că fiecare familie cheltuiește exact suma din coș. Arată însă cât de apropiate sunt două salarii medii de costul estimat al unei vieți decente pentru doi adulți și doi copii.

Comparația este cu salariul mediu, nu cu salariul minim. O familie în care unul dintre adulți câștigă sub medie, are un venit instabil sau nu lucrează pornește dintr-o situație mult mai dificilă.

Salariile pot crește de la un an la altul, dar acest lucru nu garantează că rămân și mai mulți bani disponibili. Dacă locuința, alimentele și facturile cresc în același ritm, venitul mai mare se consumă înainte să fie simțit în viața de zi cu zi.

Chiria poate consuma mai mult de jumătate din salariu

Chiria este una dintre cheltuielile care arată cel mai bine de ce media națională nu este suficientă. Atât prețurile locuințelor, cât și salariile diferă foarte mult de la un oraș la altul.

O analiză Imobiliare.ro a comparat chiriile solicitate pentru apartamente noi cu două camere cu salariul mediu net local. Datele au fost culese pentru finalul anului 2025 și publicate la începutul lui 2026. ⁽⁶⁾

Bucureștiul avea cea mai mare chirie în euro, dar nu și cea mai grea situație raportată la venitul local. Salariile medii din Capitală sunt mai ridicate decât în alte orașe, așa că cei 780 de euro reprezentau aproximativ 57% din venit.

În Constanța, chiria analizată ajungea la aproximativ 63% din salariul mediu local. Asta înseamnă echivalentul a peste 13 zile de muncă dintr-o lună cu 21 de zile lucrătoare.

Brașovul se afla într-o situație apropiată, cu 59% din salariu direcționat către chirie. Timișoara apărea drept cel mai accesibil oraș din tabel, dar chiar și acolo locuința consuma aproximativ 43% din câștigul mediu local.

Datele se referă la apartamente noi cu două camere și la prețurile cerute în anunțuri. Ele nu reprezintă toate locuințele din oraș și nici suma finală negociată cu proprietarul.

O analiză separată realizată de Storia arată că, în 2025, chiria medie cerută a fost de 350 de euro pentru o garsonieră. Un apartament cu două camere a ajuns la 512 euro, iar unul cu trei camere la 677 euro. Față de 2024, chiriile au crescut în medie cu 4,41%. ⁽⁷⁾

Pentru un chiriaș, problema nu se oprește la plata lunară. La începutul contractului pot apărea garanția, prima chirie și un eventual comision.

La o chirie de 500 de euro, suma necesară pentru mutare poate ajunge la 1.000 sau chiar 1.500 de euro. O persoană poate avea astfel nevoie de mai multe luni de economii înainte să primească cheia locuinței.

Ce s-a scumpit cel mai mult

În mai 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 10,85%. Prețurile produselor alimentare au crescut în medie cu 6,78%, cele ale produselor nealimentare cu 12,54%, iar serviciile s-au scumpit cu 13,53%. ⁽⁸⁾

Media generală este utilă, dar nu arată ce se întâmplă cu fiecare categorie. Unele produse s-au scumpit puțin sau chiar s-au ieftinit, în timp ce costurile greu de evitat au crescut mult mai repede.

Cele mai mari creșteri nu au apărut la produse de lux. Energia, chiria, combustibilul, apa și reparațiile ocupă primele locuri.

Aceste cheltuieli sunt greu de amânat. O persoană poate renunța la o ieșire în oraș, dar nu poate opri consumul de electricitate sau plata chiriei.

Există și produse care s-au ieftinit. În aceeași perioadă, zahărul a scăzut cu 1,32%, făina cu 4,38%, mălaiul cu 5,27%, iar cartofii cu 11,32%. ⁽⁸⁾

Ieftinirile ajută, dar nu pot compensa o creștere de peste 40% la chirie sau de peste 50% la electricitate. Greutatea unei scumpiri depinde și de cât de mare este categoria respectivă în buget.

Reparațiile auto oferă un alt exemplu. O creștere de 15,31% poate face ca oamenii să amâne o problemă, mai ales dacă nu au economii.

Amânarea nu înseamnă întotdeauna economie. Defecțiunea poate deveni mai gravă, iar costul final poate ajunge mult mai mare.

Cât muncești pentru un plin

În momentul documentării, pe 15 iunie 2026, calculatorul PretCarburant afișa un preț de 8,79 lei pentru un litru de benzină, 9,13 lei pentru motorină și 4,47 lei pentru GPL. Prețurile se pot schimba rapid, așa că aceste valori trebuie privite ca o fotografie a pieței din ziua respectivă. ⁽⁹⁾

Pentru un rezervor de 50 de litri, costul era următorul:

Pentru un angajat plătit cu salariul minim, un singur plin de motorină consumă aproape 18% din venitul lunar. Două alimentări într-o lună ar lua mai mult de o treime din salariu.

La acest cost se adaugă RCA, rovinieta, impozitul, revizia, anvelopele, parcarea și reparațiile. Combustibilul este doar partea cea mai vizibilă a bugetului unei mașini.

Renunțarea la autoturism nu este o opțiune realistă pentru toată lumea. Mulți oameni locuiesc în localități fără transport public bun sau fac naveta până la serviciu.

Prețurile medii anuale arată cât de mult s-a schimbat piața în ultimul deceniu: ⁽¹⁰⁾

În 2020, prețurile au scăzut puternic, odată cu reducerea circulației. În 2022 a urmat un salt mare, iar în 2026 mediile au urcat din nou.

Scumpirea combustibilului nu afectează doar șoferii. Atunci când transportul mărfurilor costă mai mult, o parte din diferență ajunge și în prețurile alimentelor, serviciilor și livrărilor.

Transportul public este mai ieftin, dar nu rezolvă toate problemele

În București, un abonament lunar pentru transportul de suprafață costă 80 de lei. Abonamentul Metrorex este 100 de lei, iar varianta integrată pentru transportul de suprafață și metrou ajunge la 160 de lei. ^{(11, 12)}

În Cluj-Napoca, abonamentul lunar nominal pentru toate liniile și călătorii nelimitate costă 213 lei. Există și variante mai ieftine, cu un număr limitat de călătorii sau valabile pe una ori două linii. ⁽¹³⁾

Chiar și abonamentul cel mai scump din tabel costă mai puțin decât jumătate dintr-un plin de benzină. Pentru cine locuiește și lucrează într-un oraș bine conectat, transportul public poate reduce considerabil cheltuielile lunare.

Tarifele nu spun însă totul despre calitatea transportului. O persoană poate avea nevoie de mai multe schimbări, poate pierde mult timp în trafic sau poate locui prea departe de o stație.

Comparația dintre orașe trebuie făcută cu atenție, deoarece abonamentele nu includ exact aceleași servicii. O rețea mai mare poate avea un tarif mai ridicat, dar poate acoperi mai bine nevoile zilnice.

Pentru locuitorii din comune, sate sau zone de periferie, mașina rămâne uneori singura variantă practică. În acest caz, diferența dintre 160 de lei pentru transport public și câteva sute de lei pentru combustibil nu este o alegere, ci o consecință a locului în care trăiesc.

Pe ce se duc banii unei gospodării

Datele Institutului Național de Statistică despre gospodării oferă o imagine mai largă decât salariile. O gospodărie poate avea venituri din salarii, pensii, activități independente, prestații sociale și alte surse.

În trimestrul al patrulea din 2025, venitul mediu lunar al unei gospodării a fost de 9.454 lei. Cheltuielile au ajuns la 8.075 lei, ceea ce înseamnă că au consumat 85,4% din venit. ⁽¹⁴⁾

Din cheltuielile totale, aproximativ 4.834 lei au mers către consum. Taxele, contribuțiile și alte obligații au ajuns la aproximativ 2.711 lei. ⁽¹⁴⁾

Dacă transformăm procentul într-o lună de 21 de zile, gospodăria cheltuiește echivalentul financiar a aproape 18 zile. Suma rămasă corespunde cu puțin peste 3 zile de venit.

Diferența de 1.379 lei nu trebuie considerată automat economie. Banii pot fi folosiți pentru rate, transferuri, investiții sau cheltuieli care nu au fost surprinse în perioada analizată.

Alimentele și locuința ocupă o parte mare din bugetul de consum. Atunci când aceste două categorii se scumpesc, gospodăria are puține locuri din care poate tăia fără să își reducă nivelul de trai.

În mediul urban, venitul mediu al gospodăriei a fost de 10.785 lei, iar cheltuielile au ajuns la 9.144 lei. Venitul mai mare din orașe trebuie pus însă lângă chiriile și serviciile mai scumpe.

România este ieftină față de Europa, dar pentru cine?

În 2024, nivelul general al prețurilor pentru consumul gospodăriilor din România era la aproximativ 64% din media Uniunii Europene. Doar Bulgaria avea un nivel mai redus, de aproximativ 60%. ⁽¹⁵⁾

La prima vedere, România pare una dintre cele mai accesibile țări din Uniune. Comparația se schimbă însă atunci când luăm în calcul veniturile din fiecare stat.

Un produs mai ieftin în euro poate fi mai greu de plătit dintr-un salariu românesc. De aceea, nivelul nominal al prețurilor nu arată singur puterea de cumpărare.

Energia electrică este un exemplu foarte clar. În a doua jumătate din 2025, România avea cel mai ridicat preț al energiei electrice pentru gospodării din Uniunea Europeană atunci când costul era ajustat la puterea de cumpărare.

Nivelul a ajuns la 49,52 unități PPS pentru 100 kWh. Următoarele țări au fost Cehia, cu 38,65 PPS, și Polonia, cu 37,15 PPS. ⁽¹⁶⁾

În moneda națională, prețul energiei electrice pentru gospodăriile din România crescuse cu 58,6% față de aceeași perioadă a anului anterior. Aceasta a fost cea mai mare creștere înregistrată în Uniunea Europeană. ⁽¹⁶⁾

Așadar, România poate avea prețuri nominale sub media europeană și, în același timp, costuri foarte greu de suportat din veniturile locale. Cele două lucruri nu se contrazic.

Când vrem să vedem cât de scumpă este viața, nu este suficient să transformăm lei în euro. Trebuie să vedem și câte ore sau zile trebuie să muncească omul care plătește acel preț.

Ce se întâmplă când apare o cheltuială neprevăzută

Bugetele lunare sunt construite de obicei în jurul cheltuielilor cunoscute. Chiria, facturile, mâncarea și transportul pot fi estimate în avans.

Problemele apar atunci când se strică mașina, trebuie înlocuit un electrocasnic sau este nevoie de un tratament medical. Aceste costuri vin peste cheltuielile obișnuite, nu în locul lor.

O problemă de 1.000 de lei consumă peste opt zile de muncă pentru o persoană plătită cu salariul minim. La 2.500 de lei, cheltuiala ajunge aproape cât tot venitul lunar.

Persoana nu poate folosi întregul salariu pentru problemă, deoarece trebuie să plătească în continuare chiria, mâncarea și facturile. De aici apar amânările, împrumuturile sau facturile plătite cu întârziere.

În 2024, 17,2% din populația României se afla în deprivare materială și socială severă, cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană. Media UE a fost de 6,4%. ⁽¹⁷⁾

Indicatorul ia în calcul lipsuri precum imposibilitatea de a acoperi o cheltuială neașteptată, restanțele la chirie sau utilități și imposibilitatea de a înlocui bunuri uzate. Nu descrie doar venitul mic, ci și lipsa unei plase de siguranță.

Un fond de urgență ar trebui să protejeze gospodăria în aceste situații. În practică, persoanele care au cea mai mare nevoie de rezervă sunt deseori cele care au cel mai puțin spațiu pentru a o construi.

Recomandarea de a economisi trei sau șase luni de cheltuieli poate părea imposibilă atunci când venitul nu acoperă nici măcar coșul lunar pentru un trai decent. Pentru multe persoane, primul pas realist este o rezervă mai mică, adunată treptat.

O zi de muncă nu valorează la fel pentru toată lumea

Transformarea prețurilor în zile de muncă face diferențele mai ușor de văzut.

Pentru un angajat cu salariul mediu, alimentele lunare din coșul unui adult reprezintă aproape trei zile de muncă. Un plin de benzină costă aproximativ o zi și jumătate, iar coșul complet pentru un trai decent consumă 15,5 zile.

Pentru un angajat plătit cu salariul minim, aceleași alimente înseamnă 6,6 zile. Un plin de benzină trece de 3,5 zile, iar coșul complet ar necesita peste 35 de zile de venit.

Acesta este motivul pentru care discuțiile despre „prețul mediu” sunt incomplete. Două persoane pot cumpăra același produs din același magazin, dar una renunță la câteva ore de venit, iar cealaltă la mai multe zile.

Diferența devine mai mare în cazul familiilor. Veniturile nu cresc întotdeauna în același ritm cu numărul persoanelor din gospodărie, dar costurile pentru mâncare, haine, sănătate și educație se adună.

O familie poate împărți chiria și facturile între mai multe persoane. Nu poate împărți însă o pereche de pantofi, un tratament sau costurile școlare ale copiilor.

Ce ne spun toate aceste date

Costul vieții din România nu poate fi explicat printr-o singură cifră. Rata inflației, salariul mediu sau prețul unui coș de cumpărături arată fiecare doar o parte din situație.

Imaginea devine mai clară atunci când datele sunt puse împreună:

• coșul unei familii cu doi copii a crescut cu peste 68% între 2018 și 2025
• un adult cu salariul minim ar avea nevoie de peste 35 de zile de venit pentru un trai decent
• în trei dintre ultimii patru ani analizați, două salarii medii nu au acoperit complet coșul unei familii cu doi copii
• chiria pentru un apartament nou cu două camere poate consuma între 43% și 63% din salariul mediu local
• un singur plin de motorină costă aproape patru zile de muncă la salariul minim
• energia, chiriile și combustibilul au avut unele dintre cele mai mari creșteri de preț
• cheltuielile absorb peste 85% din venitul gospodăriei medii
• România are prețuri nominale mici față de UE, dar unele costuri devin foarte ridicate când sunt raportate la puterea de cumpărare

Problema nu este neapărat că fiecare produs este extrem de scump luat separat. Problema este că multe cheltuieli obligatorii trebuie plătite în aceeași lună.

Chiria nu poate fi amânată până când se ieftinește benzina. Factura la electricitate nu dispare atunci când apare o urgență medicală, iar mâncarea trebuie cumpărată chiar dacă mașina are nevoie de reparații.

Pentru gospodăriile cu venituri bune și economii, aceste costuri pot fi gestionate mai ușor. Pentru cele cu venituri mici, o singură problemă poate dezechilibra întregul buget. În astfel de momente, mulți români ajung să analizeze și un credit online rapid, decizie tot mai influențată de costul vieții.

Concluzie

O zi de muncă valorează aproximativ 278 de lei pentru un angajat cu salariul mediu și aproximativ 123 de lei pentru unul cu salariul minim.

Această diferență schimbă felul în care sunt simțite toate prețurile. Aceeași factură, aceeași chirie sau aceeași reparație pot însemna câteva ore de venit pentru o persoană și o săptămână de muncă pentru alta.

Salariile au crescut în ultimii ani, dar au crescut și costurile care nu pot fi evitate. Locuința, energia, transportul și mâncarea consumă o parte atât de mare din venit încât economisirea rămâne deseori pe ultimul loc.

Cea mai clară concluzie vine din coșul pentru un trai decent. Un adult plătit cu salariul minim nu îl poate acoperi dintr-o lună de muncă, iar o familie cu doi copii și două salarii medii rămâne cu doar câteva sute de lei.

România poate părea o țară ieftină în comparațiile europene. Pentru mulți dintre cei care trăiesc din salarii românești, viața de zi cu zi nu se simte deloc ieftină.

Metodologie și limite

Calculele folosesc o lună standard de 21 de zile lucrătoare și o zi de muncă de 8 ore. Numărul real de zile lucrătoare diferă de la o lună la alta, dar folosirea aceleiași valori permite compararea tuturor costurilor.

Salariul mediu net este cel din aprilie 2026. Salariul minim net este o estimare orientativă pentru un angajat aflat într-o situație fiscală obișnuită și poate varia în funcție de deduceri.

Valorile coșului pentru un trai decent sunt cele publicate pentru septembrie 2025. Coșul descrie un nivel de trai decent, nu suma minimă necesară pentru supraviețuire.

Datele despre chirii reprezintă prețuri cerute în anunțuri, nu neapărat sumele finale plătite prin contract. Tabelul principal se referă la apartamente noi cu două camere.

Prețurile carburanților reprezintă valorile afișate în momentul documentării și se pot schimba rapid. Mediile pentru 2026 acoperă doar perioada disponibilă până la data analizei.

Venitul mediu al unei gospodării nu este același lucru cu salariul mediu. O gospodărie poate avea mai multe persoane și mai multe surse de venit.

Toate calculele au fost rotunjite. Din acest motiv, pot apărea diferențe mici între totaluri și suma valorilor individuale.

Surse

1. Institutul Național de Statistică, Câștigul salarial mediu lunar, aprilie 2026
2. Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Majorarea salariului minim de la 1 iulie 2026
3. Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România, Actualizarea coșului minim de consum pentru un trai decent, 2025
4. Syndex România, Coșul minim de consum lunar pentru un trai decent
5. Institutul Național de Statistică, Câștiguri salariale din 1991, serie lunară
6. Imobiliare.ro, Chiriile din marile orașe raportate la salariile locale
7. Storia, Cum au evoluat chiriile în 2025 și la începutul anului 2026
8. Agerpres, pe baza datelor INS, Produsele și serviciile cu cele mai mari scumpiri în mai 2026
9. PretCarburant.ro, Calculatorul costului pentru benzină, motorină și GPL
10. Peco Online, Evoluția și prețurile medii anuale ale carburanților
11. Societatea de Transport București, Tarifele pentru călătorii și abonamente
12. Metrorex, Titluri de călătorie și tarife
13. Compania de Transport Public Cluj-Napoca, Tarifele abonamentelor
14. Institutul Național de Statistică, Veniturile și cheltuielile gospodăriilor în trimestrul IV 2025
15. Eurostat, Nivelurile prețurilor pentru consumul gospodăriilor în 2024
16. Eurostat, Prețurile energiei electrice pentru gospodării în a doua jumătate din 2025
17. Eurostat, Deprivarea materială și socială severă în Uniunea Europeană