Harta poverii creditului rapid: aceeași rată apasă cu 76% mai mult în Botoșani decât în București

Am raportat aceeași rată lunară la câștigul salarial mediu net din fiecare județ, folosind cele mai recente date lunare comparabile pentru toate județele: iunie 2026. În Botoșani, aceeași rată reprezintă o parte cu 76,1% mai mare din salariu decât în București. Vaslui, Teleorman, Vrancea și Hunedoara completează grupul județelor în care o obligație lunară fixă apasă cel mai mult pe salariul mediu.

Pe scurt

Botoșani: 4.188 lei net → indice 136,9. București: 7.373 lei net → indice 77,8 (România = 100).
Pentru fiecare 100 lei de rată: 2,39% din salariul mediu în Botoșani, 1,36% în București, 1,74% la media națională.
Doar București, Cluj, Timiș și Sibiu au salariul mediu net peste media națională de 5.734 lei; Ilfov e la 3 lei sub.
În „județul de mijloc" (mediana de ~4.664 lei), aceeași rată apasă cu ~23% mai mult decât la media națională.
Salariul real a scăzut: indicele câștigului salarial real a fost de 93,7% față de iunie 2025.

Valorile județene provin din buletinele statistice lunare ale Institutului Național de Statistică și pot fi consultate într-o centralizare a salariilor medii nete pe județe. La nivel național, câștigul salarial mediu net a fost de 5.734 lei în iunie 2026, cu 3,5% mai mare nominal decât cu un an înainte. Potrivit datelor INS privind câștigul salarial din iunie 2026, indicele câștigului salarial real a fost însă de numai 93,7% față de iunie 2025 — salariul mediu a pierdut putere de cumpărare.

Ce măsoară „povara ratei"

Indicatorul răspunde la o întrebare simplă: dacă rata este aceeași peste tot în țară, cât din salariul mediu net al fiecărui județ ar consuma?

Ponderea ratei în salariu (%) = rata lunară standardizată / salariul mediu net al județului × 100

Indicele 247Credit al poverii ratei: IPR_j = (R / S_j) / (R / S_RO) × 100 = S_RO / S_j × 100

Rata R se simplifică matematic. Consecința: valoarea ratei schimbă procentele absolute, dar nu schimbă clasamentul județelor și nici decalajele relative. Că rata este de 450, 600 sau 800 de lei, povara relativă rămâne de aproximativ 1,76 ori mai mare în Botoșani decât în București.

Botoșani versus București: 76% diferență pentru aceeași rată

Conform datelor județene INS pentru iunie 2026, salariul mediu net a fost de 4.188 lei în Botoșani și 7.373 lei în București. Raportul dintre poverile aceleiași rate este (R / 4.188) / (R / 7.373) = 7.373 / 4.188 = 1,7605. Indiferent de valoarea ratei, aceasta ocupă o pondere cu aproximativ 76,1% mai mare din salariul mediu în Botoșani.

Altfel spus, fiecare 100 de lei de rată lunară înseamnă aproximativ 2,39% din salariul mediu în Botoșani, față de 1,36% în București și 1,74% la media națională.

Indicele: Botoșani 136,9, București 77,8

Valoarea 100 corespunde unui salariu egal cu media națională de 5.734 lei. Un indice de 136,9 înseamnă că aceeași rată ocupă o pondere cu ~36,9% mai mare din salariu decât la venitul mediu național; 77,8 în București înseamnă o povară cu 22,2% mai mică. Doar București, Cluj, Timiș și Sibiu aveau un salariu mediu net peste media națională, iar Ilfov era practic la același nivel (5.731 lei).

La coada clasamentului salarial se află un grup foarte compact: Botoșani 4.188 lei, Vaslui 4.210, Teleorman 4.215 și Vrancea 4.216 — doar 28 de lei între primul și al patrulea. De aceea diferențele dintre primele poziții ale hărții sunt mici (136,9, 136,2 și ~136), iar în Botoșani, Vaslui, Teleorman, Vrancea și Hunedoara aceeași rată ar reprezenta o pondere cu peste 35% mai mare din salariu decât reperul național.

Harta completă a poverii ratei

Date salariale: iunie 2026. Indice 100 = povara la salariul mediu net național de 5.734 lei. Un indice mai mare înseamnă că aceeași rată consumă o parte mai mare din salariul mediu.

Rang povară	Județ	Salariu mediu net	Indice povară	Salariu vs. iunie 2025
1	Botoșani	4.188 lei	136,9	+1,4%
2	Vaslui	4.210 lei	136,2	+2,0%
3	Teleorman	4.215 lei	136,0	-0,9%
4	Vrancea	4.216 lei	136,0	+4,5%
5	Hunedoara	4.226 lei	135,7	-4,1%
6	Giurgiu	4.312 lei	133,0	-4,7%
7	Suceava	4.328 lei	132,5	+2,9%
8	Bistrița-Năsăud	4.360 lei	131,5	+0,4%
9	Harghita	4.372 lei	131,2	+2,7%
10	Vâlcea	4.380 lei	130,9	+4,2%
11	Maramureș	4.415 lei	129,9	—
12	Tulcea	4.455 lei	128,7	-3,9%
13	Covasna	4.459 lei	128,6	+3,8%
14	Ialomița	4.535 lei	126,4	-0,7%
15	Neamț	4.575 lei	125,3	+5,1%
16	Sălaj	4.591 lei	124,9	-0,4%
17	Călărași	4.602 lei	124,6	+3,1%
18	Mehedinți	4.633 lei	123,8	+5,4%
19	Buzău	4.634 lei	123,7	+1,5%
20	Brăila	4.655 lei	123,2	+4,2%
21	Dâmbovița	4.660 lei	123,0	+1,2%
22	Gorj	4.667 lei	122,9	-0,6%
23	Satu Mare	4.671 lei	122,8	+7,3%
24	Bihor	4.692 lei	122,2	+0,5%
25	Caraș-Severin	4.711 lei	121,7	+0,3%
26	Dolj	4.890 lei	117,3	+1,1%
27	Constanța	4.946 lei	115,9	+1,4%
28	Alba	4.966 lei	115,5	+5,3%
29	Bacău	4.975 lei	115,3	-3,2%
30	Mureș	5.004 lei	114,6	+0,4%
31	Arad	5.027 lei	114,1	+0,0%
32	Galați	5.097 lei	112,5	+4,9%
33	Olt	5.161 lei	111,1	+3,2%
34	Argeș	5.218 lei	109,9	-3,5%
35	Prahova	5.248 lei	109,3	+5,2%
36	Iași	5.497 lei	104,3	+3,0%
37	Brașov	5.596 lei	102,5	+4,1%
38	Ilfov	5.731 lei	100,1	+5,3%
39	Sibiu	6.162 lei	93,1	+11,5%
40	Timiș	6.465 lei	88,7	+4,4%
41	Cluj	6.861 lei	83,6	+3,4%
42	București	7.373 lei	77,8	+4,6%

Valorile provin din buletinele statistice lunare INS, centralizate pentru iunie 2026. Indicii sunt calculați din valorile nerotunjite.

„Județul de mijloc" este mult sub media națională

Mediana celor 42 de valori județene este de aproximativ 4.664 lei — cu ~1.070 lei sub media națională de 5.734 lei. Pentru o rată identică, povara într-un județ de mijloc este cu aproximativ 23% mai mare decât reperul național.

Explicația este statistică: media națională nu este media simplă a celor 42 de medii județene. Ea ține cont de numărul salariaților, iar Bucureștiul și marile centre cu mulți angajați și salarii ridicate o trag în sus. Un credit care pare să ocupe o anumită pondere din „salariul mediu pe economie" poate reprezenta o parte vizibil mai mare din venitul salarial mediu în majoritatea județelor.

Ce s-a schimbat într-un singur an

Ținând rata constantă, putem izola efectul modificării salariilor. Cel mai puternic efect apare în Giurgiu: salariul mediu net a coborât de la 4.524 la 4.312 lei (-4,7%), deci aceeași rată ar cântări cu ~4,9% mai mult decât cu un an înainte. Efectul strict salarial este de aproximativ +4,2% în Hunedoara, +4,1% în Tulcea, +3,7% în Argeș și +3,3% în Bacău.

În direcția opusă, Sibiu a avut una dintre cele mai mari creșteri, de la 5.528 la 6.162 lei, iar ponderea unei rate neschimbate ar fi scăzut cu ~10,3%. Este o analiză a efectului salariului, nu o afirmație că povara reală a creditelor existente a evoluat exact așa — costurile creditelor, sumele împrumutate și portofoliul debitorilor se pot schimba simultan.

De ce folosim scenariul de 5.000 lei pe 12 luni

Obligație lunară comparabilă: 12 luni produc o rată care se compară direct cu un indicator lunar de venit.
Relevant pentru cei care caută credit: din 613 profiluri complete colectate de 247Credit între 15 iulie și 2 septembrie 2026, 28,4% căutau între 2.000 și 5.000 lei, iar alte 24,8% între 5.000 și 15.000 lei — împreună 53,2%. Eșantionul este auto-selectat și descrie utilizatorii chestionarului 247Credit, nu populația României (vezi Barometrul 247Credit 2026).
Prag legal: în Legea nr. 243/2024, pentru creditele de consum de maximum 5.000 lei costul total nu poate depăși 1% pe zi, iar totalul plătibil nu poate depăși dublul creditului. Pentru 5.001–10.000 lei și 10.001–25.000 lei plafoanele zilnice sunt de 0,8%, respectiv 0,6%, cu aceeași limită de dublare.

Pentru aproape 6 din 10 utilizatori analizați, creditul e legat de o urgență

În același eșantion de 613 profiluri, 59,5% au indicat „cheltuieli urgente" drept scop, 19,7% refinanțare sau acoperirea altor rate și doar 5,4% o achiziție. 80,1% s-au declarat salariați, iar cea mai frecventă categorie de venit a fost 2.000–4.000 lei (43,8%), urmată de 4.000–7.000 lei (33,3%). Aceste date nu intră în calculul hărții — oferă doar context.

Piața IFN destinată populației a crescut cu 28% într-un an

Potrivit Raportului anual 2025 al BNR, creditul acordat populației de IFN-uri a crescut cu 28% în 2025, până la 15,6 miliarde lei. Aproape totul sunt credite de consum, 91% în lei. Rata creditelor neperformante era de ~8,7% pe segmentul populației și 8,8% la creditele de consum în lei (sub 8% cu un an înainte), față de ~4,1% la nivelul întregului portofoliu IFN.

Aceste valori nu înseamnă că un anumit tip de credit sau un anumit județ produce automat probleme de rambursare. Datele BNR sunt naționale și nu oferă în raport o defalcare județeană comparabilă cu harta salarială.

De ce această hartă nu este un „grad de îndatorare" pe județe

Conform Regulamentului BNR nr. 17/2012, gradul total de îndatorare este ponderea tuturor obligațiilor lunare de plată în veniturile nete lunare ale solicitantului, cu un plafon general de 40% la acordarea creditului. Indicatorul 247Credit folosește în schimb o singură rată standardizată și salariul mediu al județului, nu venitul real al unei persoane. Un rezultat de 10%, 12% sau 15% nu se compară cu limita de 40%.

Harta este un indicator de accesibilitate relativă, nu o estimare a gradului real de îndatorare al populației dintr-un județ. Pentru propriul calcul, vezi calculatorul de credit în funcție de salariu.

Salariul mediu nu este salariul „tipic"

Câștigul salarial mediu net este o medie aritmetică, nu salariul median: câteva salarii foarte mari o pot ridica, așa că o parte importantă dintre salariați câștigă mai puțin decât valoarea afișată. În metodologia INS, câștigul net este suma rămasă după contribuții și impozit. Cercetarea lunară estimează tendințe pe termen scurt, pe un eșantion de ~24.200 de unități din ianuarie 2025, cu sectorul bugetar acoperit aproape exhaustiv. Valorile lunare pot fi influențate de prime, bonusuri sau plăți ocazionale — INS a menționat astfel de efecte și pentru iunie 2026.

Harta nu spune că o anumită persoană din Botoșani câștigă 4.188 lei sau una din București 7.373 lei. Compară două medii statistice.

De ce nu folosim județul utilizatorilor 247Credit

Analiza geografică este construită exclusiv din date publice INS. Datele interne 247Credit sunt suficiente pentru analize agregate (scop, sumă, interval de venit), dar nu oferă un eșantion județean suficient de robust pentru fiecare dintre cele 41 de județe și București.

Cum va fi stabilită rata standardizată de piață

Pentru partea absolută a indicatorului, 247Credit va folosi scenariul de 5.000 lei / 12 luni în simulatoarele publice ale furnizorilor și va salva un snapshot cu aceleași variabile pentru fiecare creditor. DAE-urile din paginile de prezentare nu pot fi amestecate direct, pentru că provin din exemple construite pentru sume și perioade diferite. Pentru indicatorul central, mediana ratelor lunare e mai potrivită decât media: o ofertă extrem de scumpă poate ridica mult media.

Pondere județ = X × Indice județ / 100

unde X este ponderea ratei mediane standardizate în salariul mediu național.

Regulile snapshot-ului, păstrate la fiecare colectare:

scenariu fix de 5.000 lei / 12 luni, doar din informații publice, fără solicitarea efectivă a creditului;
se înregistrează rata lunară, costul total, suma totală de rambursat, DAE, comisioanele și data verificării;
promoțiile pentru clienți noi sunt separate de oferta standard;
liniile de credit și produsele revolving sunt marcate separat când nu pot fi transformate corect în 12 rate;
un furnizor care nu oferă combinația 5.000 lei / 12 luni nu este forțat în scenariu prin extrapolare.

Metodologia pentru costul în lei al creditelor mici este descrisă în Indicele costului creditului rapid.

Metodologie

Perioada salariilor	Iunie 2026 — cea mai recentă lună cu valori comparabile pentru toate cele 41 de județe și municipiul București
Variabila de venit	Câștigul salarial mediu net lunar, „Total județ", din publicațiile statistice teritoriale INS (buletine lunare, nu seria anuală FOM106E transformată)
Reper național	5.734 lei net, iunie 2026
Scenariul de credit	5.000 lei pe 12 luni
Indicator absolut	Rata lunară standardizată / salariul mediu net județean × 100
Indicator relativ	Salariul mediu net național / salariul mediu net județean × 100 (România = 100)
Unități	41 de județe plus municipiul București
Date proprii (context)	613 profiluri complete din chestionarul 247Credit, 15 iulie–2 septembrie 2026; eșantion auto-selectat, nereprezentativ
Rotunjire	Salarii la leu, indici la o zecimală; calculele folosesc valorile nerotunjite

Limitările studiului

Indicele măsoară efectul diferențelor salariale asupra unei rate identice. Nu măsoară câți locuitori au credite, ce sume au împrumutat, câte alte rate plătesc, rata restanțelor pe județ sau probabilitatea de aprobare. Nu măsoară nici venitul median, venitul disponibil al gospodăriei sau costul local al vieții — chiria, prețurile, structura gospodăriei și alte datorii pot schimba mult presiunea financiară reală.

Matematic, ordinea județelor este determinată de salarii tocmai pentru că rata este standardizată. Valoarea indicatorului nu stă într-un clasament salarial nou, ci în traducerea decalajelor de venit într-o unitate relevantă pentru credit: partea din salariu absorbită de aceeași obligație lunară.

Concluzie

În iunie 2026, între cel mai ridicat și cel mai scăzut salariu mediu net județean era o diferență de peste 3.100 lei pe lună. Aplicată peste aceste venituri, aceeași rată nu are aceeași greutate: în Botoșani consumă o parte din salariul mediu cu ~76% mai mare decât în București. Față de reperul național, povara relativă e cu aproape 37% mai mare în Botoșani și cu ~36% în Vaslui, Teleorman și Vrancea, dar cu 16% mai mică în Cluj și cu 22% mai mică în București.

Diferența nu spune cine se împrumută mai mult sau cine își plătește mai greu ratele. Arată că o obligație financiară identică pornește de la o bază de venit foarte diferită în funcție de județ — o distincție esențială într-o piață IFN care a crescut cu 28% într-un singur an.

Surse

Surse oficiale

Surse și date suplimentare

Centralizarea salariilor medii nete pe județe, pe baza buletinelor statistice INS
Date INS privind câștigul salarial mediu net din iunie 2026 – AGERPRES
247Credit – date proprii: 613 profiluri complete din chestionarul de potrivire, 15 iulie–2 septembrie 2026; eșantion auto-selectat de persoane care căutau activ un credit rapid.